Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, a pledat vineri pentru adoptarea legii vaccinării, atât în contextul pandemiei de SARS-CoV-2 dar și în cel al existenței altor boli contagioase care produc ravagii la o populație neprotejată.
”România înregistrează şi numeroase cazuri de rubeolă, numeroase cazuri de tuse convulsivă, cazuri de tetanos. Difteria este la graniţele României. S-au înregistrat cazuri de difterie în Ucraina şi lucrul acesta trebuie foarte clar ştiut pentru că difteria, la o populaţie care nu este protejată – mai ales populaţie infantilă – este o boală care poate produce ravagii”, a spus Rafila.
Difteria este o boală infecţioasă acută, transmisibilă, provocată de Corynebacterium diphteriae, care rămâne la poarta de intrare, se multiplică şi determină fenomene locale (edem şi false membrane) şi elaborează o toxină care difuzează în organism, determinând fenomene toxice la distanţă, în diferite organe.
Cazuri de difterie şi-au făcut apariţia la graniţa României cu Ucraina. Autorităţile sunt în alertă, mai ales că rata de imunizare a scăzut de la an la an. Ultimele cazuri de difterie au fost raportate în România în 1989.
Sursa de infecţie – bolnavul cu formă tipică (contagios înainte de debutul clinic, timp de 10-30 zile, uneori în convalescenţă până la 3 luni; antibioticele scurtează perioada de contagiozitate), bolnavul cu formă atipică si purtătorii aparent sănătoşi (1-5% din populaţie), faringieni, nazali; sunt de obicei persoane cu infecţii ale căilor respiratorii superioare. Indicele de contagiozitate variază în jurul valorii de 20%; copiii sub 6 luni, născuţi din mame imune, nu se îmbolnavesc. Receptivitatea la infecţie este maximă între 2 şi 5 ani şi scade treptat până la vârsta adolescenţei, fie ca urmare a vaccinării, fie ca o consecinţă a infecţiei naturale.
Cale de transmitere: aerogenă prin picături, directă, prin contact cu persoane infectate sau indirectă prin obiecte de uz contaminate, alimentara- excepţional.
„Difteria este o boală infecţioasă bacteriană produsă de Corynebacterium diphtheriae – aşa se numeşte microorganismul care este responsabil de producerea bolii. Problema cea mai gravă este atunci când acest microorganism produce o toxină foarte puternică care are acelaşi nume – toxina difterică – iar manifestările sunt locale, adică angina difterică care se manifestă prin dificultăţi în respiraţie – false membrane – mai ales la copii. Din cauza abundenţei acestui exudat fibrinos – este un exudat fibrinos această membrană – poate să ducă chiar la tulburări majore de respiraţie. Pe de altă parte, toxina difterică produce şi manifestări toxice la distanţă la nivelul organelor interne, mai ales la nivelul cordului”, a declarat prof. dr. Alexandru Rafila, intr-un interviu pentru medichub.ro, potrivit doctorulzilei.ro.
Prevenţia în cazul difteriei se face prin vaccinarea cu mai multe vaccinuri, printre care cel trivalent, diftero-tetano-pertussis.
Difteria se ia pe cale aeriană, iar, dacă boala se manifestă şi se administrează tratamentul cu ser antidifteric, chiar şi în acest caz mortalitatea poate ajunge la 10%.
Specialistul mai precizează că, în cazul adulţilor, piaţa vaccinurilor este destul de redusă, iar aceştia ar trebui să facă vaccinul combinat diftero-tetano-pertussis.
„Pericol există. Dacă boala se manifestă, chiar în cazul tratamentului cu ser antidifteric, mortalitatea ajunge undeva la 10%. Efectul toxic al toxinei difterice poate să fie letal câteodată. În Ucraina, s-a răspândit din cauza lipsei de vaccinare. Asta face posibilă apariţia unui caz şi apoi apariţia de cazuri secundare. Ucraina şi Republica Moldova au avut o epidemie puternică la începutul anilor ’90, când a scăzut acoperirea vaccinală de rutină, după destrămarea URSS şi au avut sute de decese. Nu vrem să ajungem la aşa ceva”, a mai spus prof. dr. Rafila.